Un tânăr de 28 de ani, moderat om obezi, cu dislipidemie (low-density lipoprotein 163 mg/dL, lipoproteine cu densitate mare 33 mg/dL), hipertensiune arterială, activ consumul de tutun (1 pachet pe zi), și o istorie de familie pentru prematură boala coronariana (CAD) a prezentat inițial cu ardere, nonexertional disconfort toracic exacerbată de inspirație profundă., Electrocardiograma sa inițială (ECG; Fig. 1A) a fost interpretată ca pericardită din cauza creșterii ușoare a segmentului ST difuz și a depresiei segmentului PR. O ecocardiogramă a demonstrat funcția sistolică ventriculară stângă normală și o efuziune pericardică banală. El a fost tratat cu antiinflamatoare nesteroidiene și simptomele sale s-au rezolvat. Urmărirea ECG efectuată în dimineața următoare (Fig. 1B) a demonstrat ritmul sinusal, creșterea St ușoară persistentă și undele T bifazice în conductele V3-V4, precum și în conductele III și aVF., Patru luni mai târziu, pacientul a revenit cu simptome similare de disconfort toracic și a fost internat cu diagnosticul de angină instabilă. ECG-ul de admitere a fost nesemnificativ, fără a prezenta anomalii persistente ale PR sau ST-T. El a fost exclus pentru infarct miocardic prin enzime seriale. A fost obținut un studiu imagistic de perfuzie miocardică. Pacientul a exercitat timp de 7 minute și 33 de secunde pe un protocol standard Bruce, a obținut 9,4 METs și a ajuns la 69% din ritmul cardiac maxim prezis. ECG-ul său de exercițiu a evidențiat până la 2,5 mm de înălțime a segmentului ST în conductele V3-V5 însoțite de disconfort toracic., Durerea toracică a pacientului s-a rezolvat odată cu încetarea exercițiului și cu 1 nitroglicerină sublinguală. ECG-ul a revenit la valoarea inițială în decurs de 3 minute de la recuperare. El a fost trimis pentru angiografie coronariană și sa constatat că are o stenoză proximală descendentă anterioară stângă (LAD) și a suferit o intervenție coronariană percutanată cu stenting. El a fost externat acasă în ziua postprocedure 3.